Ce este entorsa la glezna?
Entorsa la glezna este o leziune traumatica aparuta in urma intinderii sau ruperii ligamentelor laterale interne sau externe ce fac parte din articulatiilor gleznelor.
Ligamentele din articulatii au proprietati elastice de intindere si revenire la dimensiunea normala, insa atunci cand sunt fortate peste limita de suportabilitate, acestea nu mai fac fata stresului, se deterioreaza, putandu-se rupe partial sau total.
O entorsa la glezna apare intotdeauna atunci cand la nivelul articulatiei se aplica o forta extrema sau cand forta respectiva are o directie neobisnuita. Astfel, cu cat greutatea si acceleratia sunt mai mari si actioneaza intr-o directie gresita, cu atat creste riscul de entorsa la glezna.
In functie de directia fortei (dinspre interior sau dinspre exterior) pot aparea doua tipuri de entorsa glezna: entorsa prin inversie sau eversie.
Ligamentele din articulatii au proprietati elastice de intindere si revenire la dimensiunea normala, insa atunci cand sunt fortate peste limita de suportabilitate, acestea nu mai fac fata stresului, se deterioreaza, putandu-se rupe partial sau total.
O entorsa la glezna apare intotdeauna atunci cand la nivelul articulatiei se aplica o forta extrema sau cand forta respectiva are o directie neobisnuita. Astfel, cu cat greutatea si acceleratia sunt mai mari si actioneaza intr-o directie gresita, cu atat creste riscul de entorsa la glezna.
In functie de directia fortei (dinspre interior sau dinspre exterior) pot aparea doua tipuri de entorsa glezna: entorsa prin inversie sau eversie.
Cauze
Entorsa la glezna este cel mai intalint tip de entorsa si apare din cauze accidentale, de cele mai multe ori in miscare, cand se paseste gresit intr-o groapa sau pe un teren denivelat, forta aplicata si directionata gresit pe articulatie ducand la suprasolicitarea ligamentului lateral sau a celui medial.
Supraintinderea ligamentelor gleznei are loc cu precadere in timpul activitatilor sportive ce presupun rasuciri, sarituri si aterizari de la inaltime, schimbari de directie, ruperi de ritm, contact cu adversarul. Un exemplu des intalnit in timpul meciurilor este saritura urmata de aterizarea gresita pe suprafata de joc sau pe piciorul adversarului. Sportivii care practica fotbal, handbal, baschet, volei, rugby, tenis, dans sportiv sunt frecvent afectati de entorsa gleznei.
Aparitia entorsei la glezna este cauzata si de gradul de mobilitate al ligamentelor, accidentul fiind rar intalnit la copii si frecvent la adultii supraponderali, surplusul de greutate, sedentarismul si tonusul muscular slab fiind factori defavorabili in timpul declansarii stresului articulatiei.
De cele mai multe ori, entorsa gleznei are urmatoarele cauze :
Supraintinderea ligamentelor gleznei are loc cu precadere in timpul activitatilor sportive ce presupun rasuciri, sarituri si aterizari de la inaltime, schimbari de directie, ruperi de ritm, contact cu adversarul. Un exemplu des intalnit in timpul meciurilor este saritura urmata de aterizarea gresita pe suprafata de joc sau pe piciorul adversarului. Sportivii care practica fotbal, handbal, baschet, volei, rugby, tenis, dans sportiv sunt frecvent afectati de entorsa gleznei.
Aparitia entorsei la glezna este cauzata si de gradul de mobilitate al ligamentelor, accidentul fiind rar intalnit la copii si frecvent la adultii supraponderali, surplusul de greutate, sedentarismul si tonusul muscular slab fiind factori defavorabili in timpul declansarii stresului articulatiei.
De cele mai multe ori, entorsa gleznei are urmatoarele cauze :
- aterizari/ calcari gresite pe suprafete dure sau denivelate
- intinderi, rasuciri sau indoiri peste limita de suportabilitate ligamentara - lipsa sau incalzirea insuficienta a gleznei inainte de efort (sportivi) - lovitura puternica in zona interna sau externa a gleznei - purtarea de incaltaminte neadecvata |
Simptome
Atunci cand se produce, entorsa la glezna are cateva simptome imediate precum durere acuta, umflare, echimoza mai mare sau mai mica, uneori cracment (pocnitura infundata). Ulterior, durerea incepe sa se diminueze, insa glezna continua se se umfle.
Dupa un timp vor aparea simptome ce releva compromiterea neurovasculara, durerea sau sensibilitatea la palpare, furnicaturile, amortelile, instabilitatea sau incapacitatea de a merge.
Cele mai des intalnite simptome ce pot indica o posibila entorsa glezna sunt :
Dupa un timp vor aparea simptome ce releva compromiterea neurovasculara, durerea sau sensibilitatea la palpare, furnicaturile, amortelile, instabilitatea sau incapacitatea de a merge.
Cele mai des intalnite simptome ce pot indica o posibila entorsa glezna sunt :
· durere acuta si imediata
· scadere durere la aproximativ o ora de la entorsa · umflare, inflamare glezna · inrosirea gleznei, echimoza · zgomot infundat de pocnitura in momentul accidentului (cazuri mai grave) · limitarea miscarilor articulatiei · furnicaturi si amorteli · senzatia de picior rece · durere si sensibilitate la atingere sau palpare |
Deoarece simptomele de entorsa a gleznei se confunda deseori cu o luxatie sau cu o fractura, trebuie precizat de la inceput ca diferenta este urmatoarea:
Entorsa de glezna este o afectiune in care se produce doar supraintinderea ligamentelor sau ruptura lor fara ca oasele de care acestea sunt prinse sa paraseasca articulatia. Desi facuta cu disconfort, mobilizarea gleznei este posibila in caz de entorsa.
Luxatia de glezna are ca efect pierderea contactului dintre suprafetele articulare, ligamentul si capsula articulara se rup, iar oasele ies din cavitate. Datorita durerilor, mobilizarea sau spijinul pe glezna sunt actiuni imposibil de urmat.
Fractura gleznei se produce prin intreruperea a cel putin unuia din cele 3 oase ce compun articulatia: tibia (maleola mediala), peroneul (maleola laterala) si talusul.
Entorsa de glezna este o afectiune in care se produce doar supraintinderea ligamentelor sau ruptura lor fara ca oasele de care acestea sunt prinse sa paraseasca articulatia. Desi facuta cu disconfort, mobilizarea gleznei este posibila in caz de entorsa.
Luxatia de glezna are ca efect pierderea contactului dintre suprafetele articulare, ligamentul si capsula articulara se rup, iar oasele ies din cavitate. Datorita durerilor, mobilizarea sau spijinul pe glezna sunt actiuni imposibil de urmat.
Fractura gleznei se produce prin intreruperea a cel putin unuia din cele 3 oase ce compun articulatia: tibia (maleola mediala), peroneul (maleola laterala) si talusul.
Diagnostic
Pentru un diagnostic exact al tipului de entorsa glezna si eventualelor leziuni colaterale, trebuie ca pacientul sa se prezinte la doctorul ortoped pentru examenul clinic.
Diagnosticul se stabileste pe baza examinarii gleznei, a relatarilor momentului accidentarii si a radiografiei sau RMN -ului, acestea din urma putand arata pe langa stadiul entorsei si posibilele fracturi, fisuri, rupturi de tendon sau cartilaj articular.
Diagnosticul se stabileste pe baza examinarii gleznei, a relatarilor momentului accidentarii si a radiografiei sau RMN -ului, acestea din urma putand arata pe langa stadiul entorsei si posibilele fracturi, fisuri, rupturi de tendon sau cartilaj articular.
Tipuri de entorse ale gleznei
Entorsa ligamentului medial sau colateral pot fi usoara, moderata sau grava, directia si intensitatea si fortelor aplicate pe articulatia gleznei ducand la unul din cele 2 tipuri de entorsa (inversie sau eversie), cu cele 3 posibile stadii:
Entorsa glezna grad I, cea mai usoara entorsa a gleznei, este un stadiu in care ligamentele prezinta intinderi sau rupturi superficiale. Pacientii vor avea simptome de durere, sensibilitate, umflare si rigiditate la miscare.
Entorsa glezna grad II, tipul intermediar de entorsa, este un stadiu in care ligamentele gleznei prezintand ruptura evidenta, insa nu totala. In acest caz pacientii resimt simptome de durere si sensibilitate la palpare, glezna umfladu-se si prezentand tumefactie.
Entorsa glezna grad III, cel mai grav tip de entorsa a gleznei, este un stadiu in care se releva o desprindere de pe os a ligamentului sau o ruptura totala a acestuia. De cele mai multe ori, pacientii au simptome de durere ascutita, cracment, imposibitatea mobilizarii gleznei, umflatura si invinetire.
Entorsa glezna grad I, cea mai usoara entorsa a gleznei, este un stadiu in care ligamentele prezinta intinderi sau rupturi superficiale. Pacientii vor avea simptome de durere, sensibilitate, umflare si rigiditate la miscare.
Entorsa glezna grad II, tipul intermediar de entorsa, este un stadiu in care ligamentele gleznei prezintand ruptura evidenta, insa nu totala. In acest caz pacientii resimt simptome de durere si sensibilitate la palpare, glezna umfladu-se si prezentand tumefactie.
Entorsa glezna grad III, cel mai grav tip de entorsa a gleznei, este un stadiu in care se releva o desprindere de pe os a ligamentului sau o ruptura totala a acestuia. De cele mai multe ori, pacientii au simptome de durere ascutita, cracment, imposibitatea mobilizarii gleznei, umflatura si invinetire.
Entorsele prin inversie
Entorsa prin inversie reprezinta cel mai frecvent tip de entorsa glezna si se produce prin desprinderea sau ruperea ligamentului lateral extern.
De fiecare data, in urma examenului clinic si a radiografiei, entorsa prin inversie a gleznei va prezenta o distantare a astragalului de maleola externa si respectiv o inclinare neobisnuita a acestuia in interiorul scoabei tibioperoniere, direct proportionala cu gravitatea entorsei.
De fiecare data, in urma examenului clinic si a radiografiei, entorsa prin inversie a gleznei va prezenta o distantare a astragalului de maleola externa si respectiv o inclinare neobisnuita a acestuia in interiorul scoabei tibioperoniere, direct proportionala cu gravitatea entorsei.
Entorsele prin eversie
Ligamentul lateral intern, denumit si colateral medial, poate fi reprezentat ca o banda elastica foarte puternica, aproape imposibil de rupt. Totusi, in cazuri mai rare, exista sanse de rupere a ligamentului medial sau a ligamentului tibioperonier inferior. In mod normal insa, eversia este mai probabil sa produca o fractura a maleolei, decat o entorsa.
Tratamentul nechirurgical al entorsei prin eversie este similar cu cel al leziunii prin inversie, diferind doar modul de imobilizare al gleznei si tipul exercitiilor de recuperare.
Tratamentul nechirurgical al entorsei prin eversie este similar cu cel al leziunii prin inversie, diferind doar modul de imobilizare al gleznei si tipul exercitiilor de recuperare.
Tratament
Tratamentul pentru entorsa de glezna se stabeste de catre ortopedist in functie de stadiul leziunii ligamentare. Recuperarea si mijloacele de tratament in caz de entorsa glezna se aplica in concordanta cu gradul de lezare al ligamentelor si pot dura de la 5-6 saptamani, pana la cateva 3-4 luni.
Initial, tratamentul recuperator al entorselor de glezna consta in protejare, asigurand suport gleznei, comprese cu gheata, medicatie corespunzatoare (antiinflamatoare nesteroidiene), repaus (folosirea carjelor si gleznierei in timpul mersului), exercitii de refacere, infiltratii si fizioterapie.
Atunci cand entorsa gleznei este de stadiu 1 sau 2, metoda de tratament impune imobilizarea gleznei cu un bandaj sau o glezniera, utilizandu-se zilnic compresele cu gheata, exercitii de recuperare, fizioterapie si saptamanal infiltratii.
Daca glezna prezinta o entorsa de grad 3, adica ligamentul este rupt total, imobilizarea se poate efectua cu ghips, urmand ca pacientul sa se programeze pentru operatia artroscopica a gleznei. Artroscopia gleznei presupune coaserea ligamentului rupt sau inlocuirea acestuia si se amana pana cand inflamatia dispare si functia motorie este reluata.
Pacientul trebuie sa respecte recomandarile medicului ortoped si sa urmeze etapele de tratament, deoarece o vindecare incompleta creste riscul de instabilitale, recidiva, complicatii in viitor.
Initial, tratamentul recuperator al entorselor de glezna consta in protejare, asigurand suport gleznei, comprese cu gheata, medicatie corespunzatoare (antiinflamatoare nesteroidiene), repaus (folosirea carjelor si gleznierei in timpul mersului), exercitii de refacere, infiltratii si fizioterapie.
Atunci cand entorsa gleznei este de stadiu 1 sau 2, metoda de tratament impune imobilizarea gleznei cu un bandaj sau o glezniera, utilizandu-se zilnic compresele cu gheata, exercitii de recuperare, fizioterapie si saptamanal infiltratii.
Daca glezna prezinta o entorsa de grad 3, adica ligamentul este rupt total, imobilizarea se poate efectua cu ghips, urmand ca pacientul sa se programeze pentru operatia artroscopica a gleznei. Artroscopia gleznei presupune coaserea ligamentului rupt sau inlocuirea acestuia si se amana pana cand inflamatia dispare si functia motorie este reluata.
Pacientul trebuie sa respecte recomandarile medicului ortoped si sa urmeze etapele de tratament, deoarece o vindecare incompleta creste riscul de instabilitale, recidiva, complicatii in viitor.
Imobilizarea gleznei
In caz de entorsa glezna este indicat sa va prezentati la clinica de ortopedie pentru imobilizarea articulatiei, aceasta facandu-se fie cu ghips, fie cu fasa elastica, in functie de gravitatea si modul in care s-a produs accidentarea (inversie sau eversie) .
Imobilizarea gleznei este un pas foarte important in tratamentul entorsei, deoarece permite refacerea ligamentelor, cateodata chiar si cand acestea sunt rupte total. O imobilizare corecta a gleznei poate fi facuta numai de catre un medic ortoped, daca o face alta persoana exista risc de complicatii viitoare.
Imobilizarea gleznei este un pas foarte important in tratamentul entorsei, deoarece permite refacerea ligamentelor, cateodata chiar si cand acestea sunt rupte total. O imobilizare corecta a gleznei poate fi facuta numai de catre un medic ortoped, daca o face alta persoana exista risc de complicatii viitoare.
Comprese cu gheata
Compresele cu gheata sunt indicate imediat dupa entorsa de glezna, deoarece acestea reduc inflamatia, edemul si durerea. Acesta faza initiala de tratament continua zilnic, compresele trebuind aplicate timp de aproximativ 30 de minute, de 3 - 5 ori pe zi.
Aplicarea zilnica de comprese cu gheata este doar o prima etapa de tratament pentru entorsa de glezna, fiind o actiune utila insa nu suficienta pentru refacerea ligamentelor.
Aplicarea zilnica de comprese cu gheata este doar o prima etapa de tratament pentru entorsa de glezna, fiind o actiune utila insa nu suficienta pentru refacerea ligamentelor.
Exercitii de recuperare
In functie de stadiul si tipul inversiv sau eversiv de entorsa, glezna trebuie supusa la exercitii de recuperare, kinetoperapia fiind o etapa indispensabila de tratament.
Entorsa minora implica la inceput efectuarea de miscari fara sprijin pe picior si ulterior activitati fizice precum mers pe jos sau inot. Se recomanda ca in cazul mersului pe jos sa se poarte o glezniera sau un bandaj elastic.
In cazuri grave de entorsa, tratamenul kinetoterapeutic al gleznei trebuie sa contina exercitii specifice de recuperare a ligamentelor si are ca scop principal restabilirea abilitatii de sprijin pe picior. Abia dupa ce sprijinirea pe glezna se poate face fara durere si disconfort, kinetoterapia poate continua cu exercitii de recapatare a mobilitatii.
Vindecarea entorsei la glezna are loc pe o perioada mai indelungata si necesita exercitii de refacere efectuate la domiciliu in scopul evitarii aparitiei durerii cronice, rigiditatii, instabilitatii si posibilei recidive. Sunt recomandate exercitii de miscare si intindere a gleznei, atat pentru intarirea musculaturii cat si pentru control si balans.
Entorsa minora implica la inceput efectuarea de miscari fara sprijin pe picior si ulterior activitati fizice precum mers pe jos sau inot. Se recomanda ca in cazul mersului pe jos sa se poarte o glezniera sau un bandaj elastic.
In cazuri grave de entorsa, tratamenul kinetoterapeutic al gleznei trebuie sa contina exercitii specifice de recuperare a ligamentelor si are ca scop principal restabilirea abilitatii de sprijin pe picior. Abia dupa ce sprijinirea pe glezna se poate face fara durere si disconfort, kinetoterapia poate continua cu exercitii de recapatare a mobilitatii.
Vindecarea entorsei la glezna are loc pe o perioada mai indelungata si necesita exercitii de refacere efectuate la domiciliu in scopul evitarii aparitiei durerii cronice, rigiditatii, instabilitatii si posibilei recidive. Sunt recomandate exercitii de miscare si intindere a gleznei, atat pentru intarirea musculaturii cat si pentru control si balans.
Fizioterapie
Efectuarea de sedinte cu ultrasunete si stimulare electrica reprezinta o alta procedura de tratament a entorsei de glezna.
Fizioterapia pentru reducerea durerilor si inflamatiei gleznei se efectueaza dupa disparitia vanataii, atunci cand articulatia devine slab irigata cu sange. Tratamentul fizioterapeutic accelereaza procesul de vindecare prin stimularea circulatiei sangelui, respectiv prin concentratarea celulelor reparatorii in zona ligamentului afectat.
Fizioterapia pentru reducerea durerilor si inflamatiei gleznei se efectueaza dupa disparitia vanataii, atunci cand articulatia devine slab irigata cu sange. Tratamentul fizioterapeutic accelereaza procesul de vindecare prin stimularea circulatiei sangelui, respectiv prin concentratarea celulelor reparatorii in zona ligamentului afectat.
Tratament artroscopic
In cazul rupturii totale de ligament sau daca in urma tratamentului conventional de refacere glezna se prezinta in continuare instabila, se opteaza pentru tratamentul chirurgical artroscopic.
Artroscopia gleznei se efectueaza doar cand celelalte tratamente nu dau rezultate si consta in suturarea sau inlocuirea ligamentului rupt, fiind o procedura chirurgicala moderna, eficienta, minim-invaziva, nedureroasa, cu timp de refacere redus, fara riscuri si complicatii in majoritatea cazurilor.
Artroscopia gleznei se efectueaza doar cand celelalte tratamente nu dau rezultate si consta in suturarea sau inlocuirea ligamentului rupt, fiind o procedura chirurgicala moderna, eficienta, minim-invaziva, nedureroasa, cu timp de refacere redus, fara riscuri si complicatii in majoritatea cazurilor.
Recuperare, riscuri si complicatii
Daca doriti sa evitati complicatiile si sa va recuperati glezna complet, imediat dupa ce ati suferit o entorsa, prezentati-va la clinica de ortopedie pentru a afla diagnosticul exact si tratamentul de recuperare. Numai astfel puteti sa aflati ce fel de entorsa aveti si ce alte componente articulare au fost lezate.
Uneori, chiar si doctorii ortopezi au dificultati in a diagnostica exact entorsa de glezna, cu atat mai mult dumneavoastra. Aceasta lucru se intampla deoarece simptomele de entorsa seamana cu cele ale fracturilor de maleola, fisurilor sau luxatiilor.
Daca urmati un tratament de recuperare fara a consulta un medic ortoped este posibil ca glezna sa devina instabila si predispusa la o noua entorsa, respectiv la cronicizare. In asemenea situatii va asumati riscuri mari, deoarece celelalte tratamente obisnuite devin ineficiente la recuperare si in final singura metoda de tratament va ramane cea chirurgicala.
De asemenea, daca in timpul entorsei s-au produs si alte leziuni de cartilaj sau os si acestea nu sunt tratate corespunzator, exista riscul ca ulterior sa dispara posibilitatea de recuperare si sa dezvoltati boli grave precum artroza gleznei.
Uneori, chiar si doctorii ortopezi au dificultati in a diagnostica exact entorsa de glezna, cu atat mai mult dumneavoastra. Aceasta lucru se intampla deoarece simptomele de entorsa seamana cu cele ale fracturilor de maleola, fisurilor sau luxatiilor.
Daca urmati un tratament de recuperare fara a consulta un medic ortoped este posibil ca glezna sa devina instabila si predispusa la o noua entorsa, respectiv la cronicizare. In asemenea situatii va asumati riscuri mari, deoarece celelalte tratamente obisnuite devin ineficiente la recuperare si in final singura metoda de tratament va ramane cea chirurgicala.
De asemenea, daca in timpul entorsei s-au produs si alte leziuni de cartilaj sau os si acestea nu sunt tratate corespunzator, exista riscul ca ulterior sa dispara posibilitatea de recuperare si sa dezvoltati boli grave precum artroza gleznei.