Luxatia de genunchi

Luxatia la genunchi este un traumatism rar (aprox. 2% din totalul luxatiilor), dar sever, ce produce rupturi de ligamente si desprinderi de capete osoase cu pierdere a contactului partial sau total.

De cele mai multe ori, luxatiile genunchiului sunt cauzate de o miscare de rasucire fortata, o cadere sau o lovitura puternica, fapt ce produce deplasarea si alunecarea extremitatii osului intr-o parte. In timpul accidentului, femurul poate mentine un contact cu un al doilea os (tibia sau rotula) pe o anumita zona (luxatie partiala) sau se desprinde complet (luxatie totala).

Chiar daca apare rar, din cauza potentialei afectari neurovasculare ce poate aparea in timpul accidentului, luxatia de genunchi este considerate una dintre cele mai grave leziuni.

Atunci cand se produce din cauza unui accident rutier sau de munca, luxatia genunchiului poate fi extrem de grava datorita lezarii vaselor de sange (artera poplitee), nervilor (leziuni neurologice), capsulei articulare sau meniscului.

La sportivi, luxatia de genunchi apare des in timpul jocurilor, atunci cand sportivul cade pe genunchi de la inaltime, primeste o lovitura puternica directa de la adversar sau rasuceste brusc genunchiul. De obicei, acest gen de luxatii nu sunt insotite de leziuni colaterale ale genunchiului.

Cele mai intalnite cauze ale luxatiei de genunchi sunt:

Primele simptome ale luxatiei sunt prezenta durerii acute, zgomot de pocnitura, tumefiere accentuata, deformarea si de cele mai multe ori imposibilitatea de mobilizare a genunchiului.

Deoarece luxatia de genunchi se confunda deseori cu entorsa de genunchi, precizam de la inceput ca diferenta este urmatoarea:

Luxatia de genunchi este un accident mai grav ce are ca efect pierderea contactului dintre suprafetele articulare, ligamentul sau capsula articulara se rup, iar oasele genunchiului ies din cavitate. Datorita durerilor extreme, mobilizarea sau spijinul pe picior sunt imposibile.

Entorsa genunchiului este o afectiune care produce doar supraintinderea ligamentelor sau ruptura lor fara ca oasele de care acestea sunt legate sa paraseasca articulatia. Mobilizarea genunchiului este posibila, durerea fiind mai suportabila in caz de entorsa.

Identificarea luxatiei de genunchi si a posibilelor leziuni asociate este cel mai important aspect. In timpul accidentarii, luxatia de genunchi se poate asocia cu diverse alte traumatisme precum <span "font-size:44.0pt;font-family:"times="" roman";="" mso-ascii-font-family:"times="" roman";mso-fareast-font-family:+mj-ea;="" mso-bidi-font-family:+mj-cs;color:black;mso-color-index:1;mso-font-kerning:="" 12.0pt;language:en-us"="">leziunile<span "font-size:44.0pt;font-family:="" "times="" roman";mso-ascii-font-family:"times="" roman";mso-fareast-font-family:="" +mj-ea;mso-bidi-font-family:+mj-cs;color:black;mso-color-index:1;mso-font-kerning:="" 12.0pt;language:en-us"=""> <span "font-size:44.0pt;font-family:"times="" roman";="" mso-ascii-font-family:"times="" roman";mso-fareast-font-family:+mj-ea;="" mso-bidi-font-family:+mj-cs;color:black;mso-color-index:1;mso-font-kerning:="" 12.0pt;language:en-us"="">vasculo - nervoase, leziunea arterei poplitee, ruptura capsulara, ruptura meniscului sau fractura platoului tibial, respectiv fractura extremitatii femurului.

Daca repunera oaselor in articulatie se face spontan, de la sine sau cu ajutorul unei alte persoane decat medicul ortoped, exista riscul de subestimare a gravitatii, de ascundere a unei posibile leziuni neurovasculare. Acest risc are implicatii extrem de serioase, deoarece exista cazuri de lezare colaterala neurovasculara in care se poate ajunge chiar la amputatia piciorului.

Diagnosticul si metoda de tratament se poate stabili numai de catre medicul ortoped in urma unui examen clinic de genunchi, insotit de radiografie si/sau RMN.

In functie de gravitate, viteza si directie de deplasare, luxatia la genunchi poate fi impartita in mai multe tipuri, in functie de:

Directie: anterioare, posterioare, mediale, laterale, rotatorii
Viteza: mare (forta violenta extrema, accidente auto) sau scazuta (sportivi)
Complexitate: simple sau mixte
Moment de producere: recente sau vechi (peste 24 ore)
Desprindere: partiala sau totala

Luxatia totala sau luxatia completa de genunchi are loc cand tibia, femurul sau rotula pierd definitiv contactul dintre ele, in timp ce luxatia partiala sau incompleta se produce atunci cand conectarea dintre oase este mentinuta, insa nu in totalitate. 

Luxatia anterioara a genunchiului este cel mai intalnit tip de luxatie la genunchi (aprox 40% din cazuri), fiind cauzata de hiperextensia acestuia.

Hiperextensia poate produce luxatia anterioara de genunchi cu ruperea ligamentului colateral posterior, in timpul accidentelor auto, accidentarilor survenite pe terenul de sport (ex: fotbal, rugby) sau chiar atunci cand se calca din greseala intr-o groapa.

Ca factor potential de risc, obezitatea morbida este o cauza des intalnita a acestui tip de luxatie, fortele aplicate pe muschii sustinatori si articulatie fiind extreme. 

Incidenta crescuta de lezare a arterei poplitee face ca luxatia anterioara a genunchiului sa fie considerata una dintre cele mai periculoase luxatii de genunchi.

Luxatia posterioara este pe locul doi ca frecventa de incidenta, fiind remarcata in 33% din cazurile de luxatie a genunchiului.

Mecanismul frecvent de producere a acestui tip de luxatie este aplicarea unei forte direct pe tibie in timp ce genunchiul este in flexie. Luxatia posterioara are loc cand a tibiei i se opune o forta sau cand un sportiv cade pe un genunchi flexat si mai putin atunci cand se primeste o lovitura directa sau cand se paseste gresit.

La fel ca in cazul luxatiei anterioare, luxatia posteriora a genunchiului are o incidenta ridicata de lezare a arterei poplitee, ceea ce face ca acest traumatism sa aiba consecinte negative extreme asupra integritatii piciorului.

Luxatiile mediale si laterale ale genunchiului sunt mai reduse ca frecventa si apar ca urmare a deplasarii in varus sau valgus, in timp ce luxatia rotatorie survine datorita fortelor de rotatie.

Luxatiile rotative de genunchi pot fi anteromediale, anterolaterale, posteromediale si posterolaterale. 

Luxatia posterolaterala ireductibila este produsa de o forta in valgus combinata cu rotatia spre interior a tibiei, articulatia fiind de cele mai multe ori imposibil de a fi repozitionata prin reducere inchisa. De aceea, in majoritatea cazurilor, reducerea se efectueaza chirurgical.

<span "font-size:20.0pt;font-family:"lucida="" unicode";="" mso-ascii-font-family:"lucida="" unicode";mso-fareast-font-family:+mn-ea;="" mso-bidi-font-family:+mn-cs;color:black;mso-color-index:1;mso-font-kerning:="" 12.0pt;language:en-gb"="" style="">Luxatia de rotula cu dislocarea patelara laterala reprezinta cel mai frecvent tip de luxatie rotuliana si are ca simptom specific proeminenta exteriora a genunchiului insotita de durerea severa. 

Atunci cand apare o luxatie rotuliana, partea laterala a genunchiului are o forma distorsionata, anormala, fapt ce indica dislocarea rotulei de la locul sau.

De obicei, luxatia de rotula este insotita de lezarea cartilajului articular, in acest caz recomandandu-se o artroscopie de rutina pentru evaluarea afectiunii.

Luxatia de genunchi este o afectiune severa ce necesita tratament imediat de reducere ortopedica si stabilizare neurovasculara urmat de program de recuperare ce consta in imobilizare sau tratament artroscopic.



Tratamentul necorespunzator sau incomplet are urmari cu implicatii nedorite asupra genunchilor luxati: instabilitate, recidive, laxitate ligamentara, compromiterea cartilajelor, meniscurilor sau oaselor implicate. Cele mai grave complicatii sunt cele neurovasculare.

Reducerea ortopedica, adica repozitionarea articulatiei genunchiului, este prima masura (alaturi de restaurarea vascularizatiei) ce trebuie luata de urgenta de catre ortoped.

Tratamentul initial pentru luxatiile cu reducere spontana (adica cele care se repozitioneaza imediat in articulatie) sau nereduse este punerea imediata a genunchiului in extensie sau cea mai confortabila pozitie posibila si transportarea de urgenta a pacientului la clinica de ortopedie. 

Medicul va trebui sa repozitioneze imediat genunchiul prin reducere ortopedica inchisa (daca este posibil) si sa restabileasca starea neurovasculara. In unele cazuri (luxatie posterolaterala) acest lucru nu este posibil, deci reducerea va fi deschisa, adica chirurgicala.

Reducerea ortopedica a genunchiului este o operatiune care nu poate fi efectuata decat sub anestezie generala, de catre un medic ortoped, in caz contrar existand riscuri si complicatii grave in viitor.

Tratamentul conservator este adesea ales atunci reducerea s-a produs cu succes si genunchiul este relativ stabil sau cand pacientul este in varsta sau sedentar.

Prima etapa a tratamentului conservator consta in punerea genunchiului in ghips timp de minim 3 saptamani. Timpul de imobilizare poate varia de la caz la caz, uneori putand ajunge chiar la 2 luni. 

Desi tratamentul conservator are efecte benefice in stabilitatea genunchiului, in cazul copiilor, tinerilor sau sportivilor acesta este de evitat deoarece poate duce la disfunctii si rigiditate. De aceea, cea mai eficienta forma de tratament este cea chirurgicala.

Datorita ultimelor studii si tehnologii dezvoltate in chirurgia ortopedica, a beneficiilor pe care acestea le aduc mai ales pacientilor tineri, activi, tratatamentul chirurgical artroscopic a inceput sa fie una dintre cele mai utilizate proceduri in rezolvarea luxatiilor genunchiului.

Chirurgia artroscopica a genunchiului luxat are numeroase avantaje printre care enumeram eficienta in repararea sau reconstructia ligamentelor lezate, diagnosticarea precisa si tratarea corecta a leziunilor colaterale, numarul si dimensiunea redusa a inciziilor, reducerea durerilor postoperatorii, eliminarea rigiditatii articulare.

Kinetoterapia dupa o luxatie de genunchi se realizeaza in functie de ligamentele specifice lezate si metoda de tratament aleasa. Atunci cand pacientul sufera un astfel de accident, recuperarea se realizeaza prin exercitii intinse pe o perioada mare de timp, de obicei aceasta durand aproximativ 1 an.

In cazul sportivilor, chiar si cu un program de exercitii ample de reabilitare, sunt slabe sansele ca acestia sa mai poata concura la nivelul de dinainte.

Pentru a mentine conditia fizica cardiovasculara, exercitiile de recuperare incep prin lucrul muschilor membrelor superioare si a abdomenului combinate cu pedalarea cu un singur picior la bicicleta stationara. In acelasi timp, miscarile de flexie si extensie a genunchiului trebuiesc limitate, fara a pune presiune pe articulatie, conform cu indicatiile ortopedului si kinetoterapeutului.

Pe masura ce durerea scade si genunchiul se vindeca, intensitatea exercitiilor poate creste, recuperarea spre sfarsitul tratamentului putand include si activitati fizice precum inotul si ciclismul.

Pentru a evita riscurile si complicatiile, in cel mai scurt timp de la luxatie este indicat sa va prezentati la clinica de ortopedie pentru stabilirea diagnosticului exact, reducerea si imobilizarea ortopedica a genunchiului.

Diagnosticul exact si stabilirea unei ingrijiri corespunzatoare, combinate cu un program amplu de reabilitare ridica mult prognoza de vindecare a pacientului. Integritatea neurovasculara trebuie evaluata timp de mai multe zile dupa luxatia genunchiului pentru a ne asigura ca nu se dezvolta complicatii.

Venind cu intarziere la ortoped exista riscul ca recuperarea sa fie dificila si uneori sa dezvoltati boli periculoase precum gonartrozele sau mai grav, in caz de lezare neuro-vasculara, sa riscati chiar amputatia piciorului!