Ce este fractura de tibie?
Fractura de tibie, os al membrului inferior denumit popular si fluierul piciorului, este o ruptura sau o intrerupere a continuitatii osului situat in partea interna a gambei, in fata peroneului.
Fracturarea tibiei se poate produce fie prin traumatism indirect ce torsioneaza osul sau il indoaie pana cand acesta se rupe, fie prin lovitura directa si violenta ce are de multe ori ca efect expunerea acestuia la exteriorul pielii (fractura deschisa de tibie).
Tibia, al doilea os ca marime al scheletului uman, se articuleaza in extremitatea superioara cu femurul formand platoul tibial, componenta a articulatiei genunchiul. In extremitatea inferioara, tibia se articuleaza cu astragalul si peroneul, componente ale articulatiei gleznei. In functie de specificul accidentului, tibia se poate fractura atat de-a lungul osului (diafizei), cat si in partile extreme (fractura de maleola / fractura platoului tibial).
Fractura de tibie poate fi insotita de fractura peroneului, leziune ce este frecvent deschisa si cunoscuta sub numele de fractura de tibie si peroneu.
De asemenea, acest tip de fractura poate fi insotita si de leziuni precum ruptura ligamentui colateral extern sau ruptura tendonului bicepsului femural.
Fracturarea tibiei se poate produce fie prin traumatism indirect ce torsioneaza osul sau il indoaie pana cand acesta se rupe, fie prin lovitura directa si violenta ce are de multe ori ca efect expunerea acestuia la exteriorul pielii (fractura deschisa de tibie).
Tibia, al doilea os ca marime al scheletului uman, se articuleaza in extremitatea superioara cu femurul formand platoul tibial, componenta a articulatiei genunchiul. In extremitatea inferioara, tibia se articuleaza cu astragalul si peroneul, componente ale articulatiei gleznei. In functie de specificul accidentului, tibia se poate fractura atat de-a lungul osului (diafizei), cat si in partile extreme (fractura de maleola / fractura platoului tibial).
Fractura de tibie poate fi insotita de fractura peroneului, leziune ce este frecvent deschisa si cunoscuta sub numele de fractura de tibie si peroneu.
De asemenea, acest tip de fractura poate fi insotita si de leziuni precum ruptura ligamentui colateral extern sau ruptura tendonului bicepsului femural.
Cauze
Fractura de tibie apare cel mai des la barbatii adulti, de obicei datorita accidentelor auto, fie ca pacientul este sofer sau pasager, fie ca este pieton.
De asemenea, fractura de tibie poate surveni si ca urmare a unor coliziuni violente in timpul unor activitatii sportive precum fotbalul sau schiul.
Principalele cauze de aparitiei a fracturii de tibie sunt:
De asemenea, fractura de tibie poate surveni si ca urmare a unor coliziuni violente in timpul unor activitatii sportive precum fotbalul sau schiul.
Principalele cauze de aparitiei a fracturii de tibie sunt:
- accidente de auto
- accidente sportive (fotbal) sau de munca |
Simptome
Fractura de tibie prezinta urmatoarele simptome:
• durere ascutita
• impotenta motrica si imposibilitate de mentinere a propriei greutati pe picior • deformare locala |
Diagnostic
Medicul ortoped va examina piciorul si va pune intrebari cu privire la modul in care s-a produs fractura, apoi va cere efectuarea de radiografiei/ tomografiei. Imaginile trebuie sa contina atat diafiza osului, cat si extremitatile superioare si inferioare ale tibiei si peroneului.
Pentru a stabili un diagnostic corect, doctorul va efectua exameninarea neurologica si vascularizatia intregului membru inferior.
Pentru a stabili un diagnostic corect, doctorul va efectua exameninarea neurologica si vascularizatia intregului membru inferior.
Tipuri de fracturi tibiale
Fractura de tibie poate aparea in 3 zone, in treimea inferioara cu sau fara afectarea articulatiei gleznei, izolat sau impreuna cu fractura de peroneu, in segmentul de mijloc (diafiza) al osului, sau in treimea superioara, respectiv zona platoului tibial.
Gravitatea fracturilor de tibie depind de gradul impactului, respectiv de forta aplicata ce cauzeza ruptura. Mai jos, prezentam cele mai intalnite tipuri de fracturi de diafiza tibiala.
Gravitatea fracturilor de tibie depind de gradul impactului, respectiv de forta aplicata ce cauzeza ruptura. Mai jos, prezentam cele mai intalnite tipuri de fracturi de diafiza tibiala.
Stabile
Fractura stabila de tibie este o fractura inschisa in care extremitatile discontinue rezultate in urma rupturii diafizei tibiale sunt aproape aliniate perfect.
Complicatiile ce pot aparea in timpul tratamentului sunt de obicei reduse, cele doua fragmente osoase ale tibiei fracturate sudandu-se fara mari probleme, fara a fi necesara interventia chirurgicala.
Complicatiile ce pot aparea in timpul tratamentului sunt de obicei reduse, cele doua fragmente osoase ale tibiei fracturate sudandu-se fara mari probleme, fara a fi necesara interventia chirurgicala.
Instabile
Spre deosebire de fractura stabila, fractura instabila apare atunci cand tibia prezinta o discontinuitate evidenta, respectiv segmentele diafizei se deplaseaza si se separa avand un aspect neliniar.
Pentru a alinia cele doua segmente la locul lor, tratamentul in caz de fractura instabila mecesita de cele mai multe ori interventie chirurgicala.
Pentru a alinia cele doua segmente la locul lor, tratamentul in caz de fractura instabila mecesita de cele mai multe ori interventie chirurgicala.
Transversale
Fractura transversala de tibie rezulta din accidente auto sau sportive grave, respectiv traumatisme directe si violente ce fac ca diafiza tibiala sa se fractureze intr-o linie orizontala.
Acest tip de fractura ppoate fi instabila, mai ales daca in urma accidentului a fost rupta si diafiza fibulei (segmentul median al peroneului).
Acest tip de fractura ppoate fi instabila, mai ales daca in urma accidentului a fost rupta si diafiza fibulei (segmentul median al peroneului).
Oblice
Fractura oblica a tibiei se produce intr-un unghi de peste 30 de grade si este de obicei de tip instabil.
Daca o fractura oblica este initial stabila sau foarte putin deplasata, cu timpul aceasta se poate misca din loc si deveni instabila. Acest lucru apare mai ales daca in momentul traumatismului peroneul a ramas integru si nu a fost fracturat.
Daca o fractura oblica este initial stabila sau foarte putin deplasata, cu timpul aceasta se poate misca din loc si deveni instabila. Acest lucru apare mai ales daca in momentul traumatismului peroneul a ramas integru si nu a fost fracturat.
Spiroide
Fractura spiroida de tibie apare atunci cand o forta actioneaza prin rasucire asupra osului, rezultatul fiind o linie fracturata in forma spiralata, asemanatoare trepelor unei scari.
In functie de marimea fortei aplicate pe tibie, fractura spiroida poate fi atat stabila (fara deplasare), cat si instabila (deplasata).
In functie de marimea fortei aplicate pe tibie, fractura spiroida poate fi atat stabila (fara deplasare), cat si instabila (deplasata).
Cominutive
Fractura cominutiva a tibiei reprezinta ruperea multipla a diafizei in cel putin doua locuri, rezultand astfel 3 sau mai multe segmente discontinue.
Acest tip de fractura este foarte instabila si necesita tratament chirurgical urmat de recuperare de lunga durata.
Acest tip de fractura este foarte instabila si necesita tratament chirurgical urmat de recuperare de lunga durata.
Deschise
Fractura deschisa de tibiei se produce in urma unui lovituri directe puternice ce face ca osul sa se rupa si sa iasa prin piele, in exterior. Fracturile de tibie deschise sunt fracturi grave, adesea fiind insotite de ruperea peroneului si/ sau a muschilor, tendoanelor si ligamentelor.
De asemenea, aceste tipuri de fracturi sunt foarte periculoase deoarece, o data cu expunerea tibiei la exterior, exista riscul de infectie.
De asemenea, aceste tipuri de fracturi sunt foarte periculoase deoarece, o data cu expunerea tibiei la exterior, exista riscul de infectie.
Tratament
Tratamentul fracturii de tibie se stabileste de catre medicul ortoped in functie de natura si localizarea acesteia, luand in considerare varsta, starea generala de sanatate si gradul de toleranta la medicamente.
Daca fractura este izolata si localizata in partea mediana a osului (diafiza), reducerea ortopedica se poate efectua manual, fara interventie chirurgicala, ulterior folosindu-se ghips sau orteza pentru imobilizare. Timpul de imobilizare fluctueaza de la un caz la altul, de obicei fiind de aproximativ 60 - 90 de zile.
Daca fractura de tibie este localizata in extremitatea superioara (platou tibial) sau inferioara (fractura Dupuytren), interventia chirurgicala se impune. Timpul de imobilizare este mai mic in acest caz, aproximativ 1 - 2 luni.
Atunci cand nu se aplica un tratament corespunzator, fractura de tibie poate genera sechele, de aceea este bine ca pacientul sa constientizeze riscurile si complicatiile la care se supune.
Daca fractura este izolata si localizata in partea mediana a osului (diafiza), reducerea ortopedica se poate efectua manual, fara interventie chirurgicala, ulterior folosindu-se ghips sau orteza pentru imobilizare. Timpul de imobilizare fluctueaza de la un caz la altul, de obicei fiind de aproximativ 60 - 90 de zile.
Daca fractura de tibie este localizata in extremitatea superioara (platou tibial) sau inferioara (fractura Dupuytren), interventia chirurgicala se impune. Timpul de imobilizare este mai mic in acest caz, aproximativ 1 - 2 luni.
Atunci cand nu se aplica un tratament corespunzator, fractura de tibie poate genera sechele, de aceea este bine ca pacientul sa constientizeze riscurile si complicatiile la care se supune.
Riscuri si complicatii
Daca nu se recurge la tratament chirurgical, din cauza ca perioada de repaus se prelungeste, exista riscurile unor complicatii cum ar fi tromboflebita, pseudoartroza, neconsolidarea corecta a fracturii sau consolidarea ei in pozitie necorespunzatoare.
Pentru a evita aceste complicatii este indicat a se incepe mobilizarea cat mai curand posibil dupa fractura. Chiar daca exista unele dureri, mersul cu sprijin trebuie sa inceapa relativ repede si sa se efectueze in limita suportabilitatii.
De asemenea, fracturile deschise de tibie prezinta risc de infectie si de aceea atentia in tratarea acestora trebuie sa fie maxima.
Pentru a evita aceste complicatii este indicat a se incepe mobilizarea cat mai curand posibil dupa fractura. Chiar daca exista unele dureri, mersul cu sprijin trebuie sa inceapa relativ repede si sa se efectueze in limita suportabilitatii.
De asemenea, fracturile deschise de tibie prezinta risc de infectie si de aceea atentia in tratarea acestora trebuie sa fie maxima.